vineri, 8 iulie 2016

Despre .. oameni in general

             Traim intr-o lume in care fiecare individ isi urmareste propriile interese, prea putin ne pasa de cel de langa noi, prea putin realizam cata nevoie are celalat de un cuvant bun, de un sfat,  de un ajutor.
            Categoria "Fratii" care se cearta intre ei pentru averi (case, pamanturi, vile, piscine, baniiiiii), iar la greu tulai doamne ce mult se iubesc. Nu se cauta cu zilele, lunile, dar la nevoie, uite cum iti stie numarul de telefon.
"Prietenii ", ei ce sa spui de prieteni, oameni care odata iti stiau fiecare miscare, fiecare gand, bucurie, durere, devin niste commenturi pe facebook, in rest nimic.
Sunt foarte putini carora le pasa cu adevarat, care stiu  ca atunci cand spui sunt bine, ca defapt ai nevoie de o ora de povestit, sunt foarte putini pe care ii poti suna la orice ora cu orice problema.
            Asa mult ne pasa de noi, incat uitam sa fim umani, uitam ca nu suntem singuri, ca cel de langa noi duce o lupta interioara, poate mult mai mare decat a noastra si poate chiar are nevoie de noi, dar nu are curajul sa ne ceara ajutorul, sau poate pur si simplu s-a saturat sa ne tot ceara ajutorul cand noi , tot l-am respins, din lispa de timp, interes sau cine stie ce.
           Ne dorim oameni apropiati, ne dorim nasi perfecti, fini perfecti, prietenii perfecte, dar nu facem nimic cand vine vorba de a ii cunoaste mai bine.
          Am pierdut prieteni multi de -a lungul anilor, probabil, am gresit si eu. Acum nu pot sa spun ca am prieteni multi, insa cei pe care ii am, stiu ca sunt cu tot sufletul langa mine. Pe unii i-am lasat sa intre in viata mea de ani buni, pe altii de 2 ani.
           Sunt genul de om, care atunci cand te-ndrageste, te-ndrageste fratele meu pana la capat, dar vai de tine , de ma calci pe coada :D :)
Ne ascundem mereu, nu vorbim unii cu altii, dar de laudat, mnoah aia stim. Hai sa ne laudam si cu problemele, poate ne putem ajuta unii pe altii. Noi am primit ajutor din partea unor oameni pe care eu una, atunci i am cunoscut cand am avut cea mai mare nevoie de ajutor, s-au oferit oameni pe care ii stiam , asa din vazute si auzite, iar cei care prin vorbe se dovedeau a fi cei mai apropiati de mine, s-au lasat cel mai repede de tot. Oamenii acestia minunati s-au oferit sa ne ajute fara a cere ceva in schimb. Le voi fi recunoscatoare toata viata !!
         Nu stim sa toleram, nu stim sa acceptam, nu stim sa discutam. Ne suparam din orice, gest, privire, cuvant pe care noi il consideram nepotrivit.
         In ziua de azi nu conteaza sa fii om, conteaza sa ai o haina, masina, casa scumpa, sa detii o functie de conducere. In rest nimeni nu te apreciaza pentru ce esti tu cu adevarat.
Ar trebui sa vedem dincolo de aceste etichete, sa vedem omul in esenta lui !
Dar noi, nu, nu o facem !
Cat de mult mi-as dori sa gasesc oameni sinceri, buni, pe drumul vietii, sa nu ma tem sa imi deschid sufletul, sa nu ma tem sa imi spun parerea chiar daca e buna, chiar daca e rea. Sa putem vorbi deschis despre orice, fara a cauta rautatea, ura, in vorbele celuilalt.
Aaaa si era sa uit de categoria lingusitori ! Mnohhh astia nu imi plac de nici o culoare !!! Am si eu in jurul meu cateva persoane... incerc sa ii tin pe principiul sotului " putin da cu bun simt".
Imi plac oamenii cu coloana , care daca fac bine imi spun, daca gresesc nu se ascund dupa deget si se prefac, ci imi spun ce am gresit. Nu sunt multi acesti oameni, chiar pe cale de disparitie as spune.
E greu in ziua de azi, sa iti gasesti prieteni adevarati, asa ca daca ii gasiti sa aveti grija de ei, sa va spuneti mereu ce va place, ce va deranjeaza, pentru ca viata e atat de scurta si avem mare nevoie de clipe de neuitat, de amintiri de trait.

Beatrix


joi, 7 iulie 2016

Despre …. Ziua Despartirii


14 iunie 2016, dimineata 06.30, pornirea, inainte intram pe la ai mei… nu, nu sunt cuvinte pentru a descrie, acel moment, tensionat, plin de lacrimi, eu ferm convinsa ca anestezia va fi lunga.….. da, da intr-adevar suna al naibii de copilaros, dar mnah, asta sunt eu.. ma stresez pentru orice, dar hai sa fim seriosi, operatie de 2 ore, somn profound, heyyy nu imi era chiar totuna… .deci sa revenim, pornim spre spital, ai mei raman in poarta, cu lacrimi in ochi dar mai ales in suflet si incearca sa ma linisteasca, ne vedem vineri cu bine !
Drumul pare al naibii de scurt (100 km) si hop..suntem in curtea spitalului… nu, nu vreau sa cobor din masina, sunt un copil razgaiat , refuz sa cred ca eu trec prin momentele acestea…..eu? ! care pana acum niciodata nu am fost in spital, nu am fost plecata de langa ai mei, nu ma vad in stare sa fac eu fata acestei situatii singura.
Intram in spital…. Pe hol zaresc inca 3 doamne, cu aceeasi privire plina de lacrimi, suntem chemate…. Sotii pot pleca, vizitele au loc intre 15:00-17:00.
Superrr…. Ma vad singura, adica mnah cu colega de camera, intr-o incapere, alba, 3 paturi, un dulap si atata…. Televizor, wifi, ciuciu ….bun !!!
Incep, analize, ecografii, si inca cateva proceduri, nu tocmai placute…in care aflu ca domnul fibrom si a dublat dimensiunea intr –o singura luna , timpul trece attaaat de greu, nu ma pot linisti, ma apuca plansul dar totusi trebuie sa ma tin, am 31 de ani, nu???!! , si ce conteaza eu inca nu am fost plecata, eu inca nu am stat singura… toate sunt fite si ifose nu? Asa considerati si voi.
Seara primim “o bomboana alba” … povestim noi ce povestim si hopp se taie filmul…
Dimineata ora 4… emotiile se accentueaza, somnul dispare, in schimb apar doamnele asistente cu 4-5 flacoane de perfuzii, toate pentru mine?!?!?! Da, dar e doar prima tura.
Apare un doctor tanar, frumusel as putea spune, pana cand imi dezvaluie intentia de a-mi pune o branula. Roz, daca se poate :D macar asa un pic , sa arat si eu bine, sigur, poc !! si uite branula in mana, inca 2 bombonele albe..siiiiiiiiii…….gata se taie tot, un ultim pusi la sot…si ce ce faceti cu mine?! Becul acela din filme, mare deasupra capului, aud cum ma intreaba cineva ce lucrez, nu stiu cum dar ii raspund : ofiter de stare civila, cununie placuta…..
Am vazut ca se poate si altfel intr-un sistem medical de STAT !!! Am stat 4 zile, din care 2 am fost total in mana lor (nu puteam nici un pahar sa ridic singura) in care asistentele veneau necontenit sa vada ce e, cum e, e bine, e frig, e cald. Noaptea veneau sa ne aranjeze asternuturile, fara sa astepte ceva in schimb.
Da se poate, atunci noi de ce nu putem? Asa ca … ne-am despartit, sper sa fie definitiva despartirea.
P.S Sa va spun si de ce am ales sa imi deschid sufletul, de ce am ales sa nu ma ascund?
In urma cu un an, am fost diagnosticata cu un fibrom uterin de 10cm, fara multe explicatii, fara raspunsuri din partea medicului. Am cautat ne-ncetat luni intreagi sa aflu ce-nseamna, am incercat sa vorbesc cu femei de varsta mea, care credeam eu ca au trecut prin asa ceva, am cautat sprijin in orice….darrr, spre surprinderea mea, nimeni nu spunea nimic, toata lumea se ascundea, intr-un final, am gasit suport intr-un grup de femei de “dincolo”. Am vorbit deschis, despre orice, pana si-n ziua de azi, ne ajutam cu un sfat, cu o vorba buna.Conteaza enorm enorm de mult sa stii ca nu esti singura in momentele acelea, familia te sustine , dar de-nteles cel mai bine poate un om care deja a trecut peste.
Nu imi plac cuvintele “ va fi bine” , “va trece”., venite din partea unor oameni care habar nu au ce-nseamna o operatie laparoscopica. O rutina, cum spun unii, o rutina, sau nu, e o cicatrice, pe corp, dar mai ales in suflet !!!

Sanatate maxima
Beatrix

Despre cum mi-a schimbat Domnul Fibrom Uterin viața !

Despre cum mi-a schimbat Domnul Fibrom Uterin viața !

4 Iunie

O discuție între prieteni stătea să-nceapă într -o după amiază de mai. Tema principală. ..Copiii
- Da ce mai aștepți? - era întrebarea de top pe care o primeam de obicei, deh ca ai 30 de ani, ai un serviciu stabil, casa ta, casnicie lunga, ai tai te pot ajuta ...
Da....asa e 30 de ani , căsnicie de 7ani , serviciu, casă, slavă Domnului 2 părinți sănătoși care da abia așteaptă sa fie bunici dat nu au făcut niciodată presiuni în aceasta privința.
Cariera la care visam încă din bancile facultății. ..ofițer de stare civilă. Woawww ce bine sună :)
O căsuță "mostenită" renovată după gustul nostru, cu sacrificii majore! Fără concedii, fără cheltuieli aşa de plăcere, fără luna de miere, fara iesiri in oras etc.
Tot ce lipsea era Bebele.
- Hai să îi facem deodată să se joace ìmpreună, că majoritatea prietenilor au deja copii mari.
Zis şi făcut. Programare la ginecolog nr.1 ...diagnostic dur fibrom uterin 10cm...what?! Fibrom? Eu? Operație deschisă pe abdomen? Copil nu se ştie când???
2 zile - 2nopți de chin...amândoi cautam pe google ce înseamnă fibrom de mărimea capului unui bebeluş ...ce?când ?cum? unde ?cine?
Programare ginecolog nr 2 în Ungaria ..diagnostic fibrom 10cm..sarcina permisă..
2 august primul test pozitiv..woawww vom fi părinți...emoții, planuri, griji.
Hai să extindem casa ...nu eram pregatiti. Simt ca e baiat..îmi doresc un baiat..lămâie-lămâie-lămâie, zicale băbeşti vrei acru??!! e baiat.
15 august zi de sărbătoare, ... noaptea simt ceva durere, nu e ok.. hai la urgență ... test negativ...sânge muulllt, muuultt sânge...ne-a părăsit .
2 săptămâni ( zis aşa, că mnah şi azi mă apucă plânsul) de urlet în suflet, durere,chin şi priviri de îmi pare rău...
Programare ginecolog nr. 3 ..diagnostic fibrom 12 cm... woaww a crescut şi nu a lasat rodul iubirii să se prindă... dar ce cauta EL acolo...ce vrea de la viata mea..sunt inca prea tanara sa fie asa mare...google google google. ..gata am găsit. ..problemele sufletului stau in spatele oricarei boli. Hai sa vedem....
dorinta refulata de a avea copil, bingo !
Creativitate ținută ascunsă ...bingo !
Hai sa incepem un tratament medicamentos. ..meditatii, tehnivi de autovindecare, rugăciune. ...medicamentele isi fac efectul. ..lipsa ciclului...dureri de spate...de oase...haaii sa vedem...
cariera , relatiile cu cei din jur...toate facute la maxim, niciodată NU spun NU! Totul făcut fix- exact ca la carte....stres stres stres.... gata atât! ! Sănătatea mea contează! ! Şi ce dacă sunt vase în chiuvetă? Mi e somn? Dorm o oră, le pot spala apoi.
Întâlnire cu persoane nu tocmai dragi sufletului meu...nu pot, nu am cum !
Gata!! Ajunge să fiu draguță..ajunge sa fiu pe placul altora atata timp cat imi fac rau cat ma obosesc cat nu imi doresc !!
Vreau sa fiu eu , cum sunt , cum imi doresc. E soare fac plaja...e frig ma cuibares in pat.
Trec 3 luni al 4lea ginecolog. ..diagnostic fibrom uterin 8cm...woawwww !! A dat roade tratamentul, nu ne oprim ! Inca 3 luni de medicamente.
Hai sa facem gimnastica hai sa schimbam viata !
Antrenor personal de 4x pe săptămână! 2 luni jumate rezultat -8kg. !!!! Mancare curata fara zahar fara gluten !! Nimic din plastic in bucătărie. Masca pe fata la fiecare solutie folosita la curatenie. Fructeee de nebuna. Hai ca am devenit si fana smoothie ! Zilnic. Cafeaua sfanta...fara zahar! ! Da am putut.
Trec 3 luni !
Programare ginecolog nr. 5 ! Diagnostic fibrom uterin 4cm !!!! Hai la laparoscopie! Si in 5 luni iti vezi visul împlinit!
Am scris visul !!da ati citit bine !! Doamne cate nopti am plans cand am înțeles mesajul fibromului. Cate forumuri, articole, grupuri am "colindat" . Stiu totul despre EL ! Despre chiriasul meu tacut care zacea acolo fara nici un simptom.
Totusi ii sunt recunoscătoare ...mi a dat o lectie buna !! Mi a deschis ochii. Cel mai bun profesor dnul Fibrom ! Urmează sa ne despartim ! Ma va lasa sa imi vad de viata mea. De visul meu. Dar nu voi uita ce m a învățat. EU sunt cea mai importanta. Numic nu merita sa ma suprasolicit. Nimic nu merita sa renunt la micile mele placeri. Nimic nu merita sa ma stresez.
Daca vrei sa schimbi lumea, du te acasa si iubesteti familia -Maica Tereza.

Sănătate maximă !
Beatrix Cozma

Salată de creveţi din pasiune

       " Passion" este proiectul meu de suflet. A luat naştere din dorinţa aprigă de a le arăta oamenilor, cât de importantă este ...